Priza de pamant Executie verificare si masuratori pram 01

ARC va pune la dispozitie o gama variata de servicii electrice autorizate, printre care si instalare / montare, verificare si masuratori PRAM priza de pamant.

Priza de pamant, impamintarea are rolul de a prelua in caz de accident tensiunea periculoasa si de a cobori nivelul acesteia sub pragul care poate produce electrocutarea persoanelor.

Nivelul maxim pentru un curent electric admis pentru 414k107e corpul uman fara a produce electrocutarea este de maxim 30 mA, ceea ce se poate produce daca tensiunea aplicata depaseste valoarea de 24 V.

Priza de pamant, verificari si masuratori PRAM

O priza de pamant buna, conform reglementarilor, trebuie sa aiba o rezistenta masurata de maxim 4 Ohmi.

Orice locuinta trebuie sa aiba instalatie de impamantare, pentru protectia umana si materiala.

Exista locuri unde si acesta valoare este prea mare, acolo unde valoarea maxima pentru rezistenta prizelor de pamint nu trebuie sa depaseasca 0.2 Ohmi.
Priza la pamant poate fi construita prin ingroparea unei placi de cupru, cu o suprafata cat mai mare, de ordinul metrilor patrati, la o adancime de 4-5 metri, solidarizata cu un conductor cu sectiune cat mai mare care sa prezinte un capat liber, la suprafata pamantului.

Electrician interioare PLoiesti
Electrician instalatii electrice interioare locuinte

Din punct de vedere constructiv, Instalatiile de legare la pamant (priza de pamant) poate fi de doua feluri:

  • prize de pamant naturale – prize de pamant realizate in fundatia constructiei si legata la armaturile metalice ale acesteia.
  • prize de pamant artificiale – prize de pamant realizate cu tarusi ingropati in sol

Cele mai bune si sigure, dar si cu o eficacitate pastrata pentru aproape toata durata de existenta a constructiei este priza de pamant naturala adica acea priza realizata in fundatia cladirii.

Executie priza de pamant – 0723 758 558

Pentru realizarea unei prize de pamant naturale ne putem folosi de armaturile metalice ale constructiilor de beton armat (fundatie, stalpi, planseu, cadre). Folosirea acestor armaturi metalice drept prize de pamant, se face cu respectarea urmatoarelor conditii:

Eficienta creste daca terenul este udat cu cateva galeti de apa in care s-a dizolvat sare. O alta tehnica consta in stropirea pamantului cu apa amestecata cu sare pe masura adancirii gropii, pentru a realiza o distributie mult mai uniforma a sarurilor si deci a conductantei prizei.
Sau

intr-o zona apropiata de tabloul de distributie se bat in pamant 3 tevi galvanizate de min 25 mm diametru, in lungime fiecare de min 2 metri ,cu o distanta intre ele intre 0,6 si 2 metri.


O priza de pamant corecta se poate face astfel:

Se sudeaza electric intre ele cu o platbanda tot galvanizata (cu sectiunea de minim 100 mm patrati). Sudurile se protejeaza cu un strat de smoala.

 Un capat al platbandei va fi scos la suprafata, protejat intr-o doza de legatura (sau piesa de separatie, unde se vor face si viitoarele masuratori periodice de verificare) de unde va pleca, printr-o legatura cu contact ferm, conductorul de protectie spre tabloul de distributie

Instalatia de priza de pamant
Instalatia de impamantare

Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta, in instalatiile electrice de joasa tensiune trebuie sa se aplice doua masuri de protectie:

 Priza de pamant – executie – 0723 758 558

O masura de protectie principala care sa asigure protectia in orice conditii – protectia prin legarea la nul sau legare la pamant
 O masura de protectie suplimentara, care sa asigure protectia in cazul deteriorarii protectiei principale – legarea suplimentara a carcaselor echipamentelor electrice la instalatia de legare la pamant, egalizarea potentialelor, izolarea amplasamentelor, folosirea dispozitivelor de protectie impotriva electrocutarii – RCD – urilor.

Schema de montaj descarcator supratensiune

Schema de montaj descarcator supratensiune.

Descărcătoare
Pentru o protecţie eficientă la supratensiune, avem  soluţii concrete: protecţia în două trepte de putere ca protecţie generală, protecţia de la unu până la patru poli ca protecţie medie şi un aparat pentru protecţia fină a echipamentelor. Aparatele pentru protecţia la supratensiune din locuinţe şi birouri sunt uşor de instalat şi corespund nivelului actual al tehnicii. Pentru a reduce la minim riscurile provocate de către descărcările atmosferice,  protecţia la supratensiune se recomandă în toate zonele în care se pot produce pagube la instalaţiile interioare sau la aparatura electrocasnică.

Schema de montaj descarcator supratensiune
Schema de montaj descarcator
Schema electrica pentru montaj descarcator supratensiune

Avantaje: 

Montaj: pe şină DIN
Tip de aparataj: modular
Scheme de montaj: pentru TN-C, TN-S şi TT
Clasa: B
Capacitate (10/350 us): 75/100 kA
Limită: <= 1,5 kV
Număr de poli: 1 pol şi 3 poli
Clasa: B
Capacitate (10/350 us): 50/100 kA
Limită: < = 4 kV
Număr de poli: 1, 3 şi 4-poli
Clasa: C
Capacitate: 15/40 kA
Limită: < = 1,5 kV
• Protecţie sigură
• Descărcătoare clasa B pentru montaj universal
• Semnalizare la distanţă cu ajutorul contactelor auxiliare
• Protecţie fină
• Un singur aparat pentru protecţia la descărcări atmosferice
şi supratensiuni
• Martor de tensiune/service/defect
• Protecţie pe trei niveluri: nivel de capăt, nivel mediu şi protecţie
fină

Comanda cu inversare de sens si protectia unui motor asincron

Comanda cu inversare de sens si protectia unui motor asincron

            In figura 5.4. este prezentata schema electrica desfasurata de comanda (cu contactoare de curent alternativ), protectie si inversare de sens a unui motor asin­cron cu rotor in scurtcircuit. Mentionam ca pornirea prin conectare directa la retea este posibila doar in cazul motoarelor de mica putere.

Comanda cu inversare de sens si protectia unui motor asincron 1

Figura 5.4. Schema electrica de comanda, protectie si inversare de sens a unui motor asincron

F1, F2, F3, F5 – sigurante fuzibile, F4 – releu termobimatalic, K1, K2 – contactoare electromagnetice, S­1, S2, S3 – butoane de actionare, M – motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.

            Schema electrica cuprinde doua contactoare K1 si K2 ce pot asigura prin in­versarea a doua faze statorice ale statorului functionarea motorului asincron in am­bele sensuri de rotatie. Pentru a preveni manevrele gresite schema circuitului de comanda trebuie prevazuta cu o serie de blocaje care sa impiedice actionarea si­mul­tana a celor doua contactoare (echivalenta cu scurtcircuit la bornele retelei).

            Bu­toanele de actionare S2, S3 comanda rotirea spre stanga sau spre dreapta a moto­rului M si sunt prevazute cu cate doua contacte, unul normal deschis (2 – 4) si unul normal inchis (1 – 3), care actioneaza simultan. In serie cu bobinele celor doua con­tactoare se afla cate un contact normal inchis a celuilalt contactor.

            Daca mo­to­rul nu este conectat contactele K1 (3–5) si K2 (3–5) sunt inchise si prin actionarea unuia din butoanele de pornire (S2 sau S3) se asigura alimentarea bobinei contac­to­rului K1 (0–1) sau K2 (0–1). Daca spre exemplu am actiona butonul S2 alimentand bobina contactorului K1 acesta isi inchide contactele principale K1 (2–4, 6–8, 10–12) si asigura un sens de rotatie al motorului.

            Pentru inversarea sensului de rotatie a motorului, acesta trebuie mai intai oprit prin actionarea butonului S1 si apoi prin actionarea lui S3 se asigura conec­ta­rea contactorului K2, care isi inchide contactele principale, contactul de automen­ti­nere K2 (14–16) si isi deschide contactul auxiliar de interblocare K2 (3–5). Prin o­prirea motorului inaintea inversarii de sens se elimina posibilitatea unor manevre gresite si se reduce socul de curent (la inversarea brusca a sensului campului mag­netic invartitor socul de curent este dublul curentului de pornire a motorului.

Descrescator la supratensiune

Descarcator la supratensiune

Tipuri de descărcare


Trăsnete negative nor pământ reprezintă 90 % din totalul descărcă- rilor de trăsnet dintre nor şi pă- mânt. Trăsnetul ia naştere într-o zonă a norului încărcată negativ şi se extinde spre pământul încărcat pozitiv. Alte descărcări se pot subdiviza în:

• trăsnete negative pământ-nor

• trăsnete pozitive nor-pământ

• trăsnete pozitive pământ-nor.

Majoritatea descărcărilor însă au loc în interiorul unui nor respectiv între diferiţi nori.


Formarea descărcărilor.


 Când masele de aer cald, umede urcă, umiditatea din aer condensează şi se formează cristale de gheaţă la înălţimi mari. Fronturile de furtună se produc atunci când are loc dilatarea norilor la înălţimi de până la 15.000 m. Curentul ascendent puternic de până la 100 km/h cauzează deplasarea cristalelor de gheaţă uşoare în zona superioară, şi a particulelor de grindină în zona inferioară. Prin frecare şi ciocnire are loc separarea sarcinilor.


Sarcini negative şi pozitive 


Studiile au dovedit că boabele de grindină în cădere (zonă mai caldă decât -15 °C) sunt încărcate negativ, iar cristalele de gheaţă aruncate în sus (zonă mai rece decât -15 °C) sunt încărcate pozitiv. Cristalele de gheaţă uşoare sunt transportate de curentul ascendent în regiunile superioare ale norului, iar boabele de grindină cad spre centrul norului. Astfel, norul este împă- rţit în trei zone:

• Sus: zona încărcată pozitiv

• La mijloc: zonă îngustă încărcată negativ

• Jos: zonă slab încărcată pozitiv Această separare a sarcinii duce la formarea tensiunii în nor.


Supratensiunile tranzitorii


Supratensiuni tranzitorii pentru creşteri de scurtă durată a tensiunii într-un interval de microsecunde care se pot situa la nivelul multiplului tensiunii nominale a reţelei adiacente! Cele mai mari vârfuri de tensiuni din cadrul reţelei de consumatori de tensiune joasă rezultă din descărcările trăsnetului.

Conţinutul ridicat de energie din supratensiunile cauzate de trăsnet în cazul unei lovituri directe în instalaţia de protecţie exterioară împotriva trăsnetului sau într-o linie aeriană de joasă tensiune, fără protecţie interioară la trăsnet şi supratensiuni, cauzează de regulă o defecţiune completă la nivelul consumatorilor conectaţi şi deteriorarea izolaţiei. Dar şi vârfurile de tensiune induse în instalaţiile clădirii şi în cabluri de alimentare cu energie electrică şi date pot duce la o multiplicare a tensiunii nominale de lucru.

Şi supratensiunile de comutare care nu produc vârfuri de tensiune atât de mari ca trăsnetele, însă apar mult mai frecvent, pot duce la o cădere imediată a instalaţiei. De regulă, supratensiunile de comutare măsoară dublul până la triplul tensiunii de lucru, supratensiunile de trăsnet pot ajunge însă parţial şi la o valoare de 20 de ori mai mare decât tensiunea nominală şi transporta un volum mare de energie. Adesea defectările sunt întârziate, deoarece uzura componentelor provocată de fenomenele tranzitorii dăunează în mod lent părţii electronice a respectivului aparat. În funcţie de cauza exactă respectiv punctul de impact al trăsnetului sunt necesare diferite măsuri de protecţie.


Lovitură directă de trăsnet într-o clădire


Dac ă un tr ăsnet love şte direct în instalaţia exterioar ă de protecţie la trăsnet sau într-o structur ă de pe acoperiş legat ă la pământ (de ex. antenă pe acoperiş), energia trăsnetului poate fi condusă în prealabil, în siguranţă, către potenţialul pământului. Însă o singură instalaţie de protecţie la trăsnet nu este suficientă:

datorită impedanţei instalaţiei de legare la pământ întregul sistem de legare la pământ al clădirii este ridicat la un potenţial înalt. Această creştere a potenţialului duce la divizarea curenţilor de trăsnet spre sistemele învecinate de legare la pământ (clădiri învecinate, transformator de joasă tensiune) prin intermediul instalaţiei de legare la pământ al clădirii şi prin sistemele de alimentare cu energie electrică şi reţelele de date.

Descrescator la supratensiune 2