Schema de montaj descarcator supratensiune

Schema de montaj descarcator supratensiune.

Descărcătoare
Pentru o protecţie eficientă la supratensiune, avem  soluţii concrete: protecţia în două trepte de putere ca protecţie generală, protecţia de la unu până la patru poli ca protecţie medie şi un aparat pentru protecţia fină a echipamentelor. Aparatele pentru protecţia la supratensiune din locuinţe şi birouri sunt uşor de instalat şi corespund nivelului actual al tehnicii. Pentru a reduce la minim riscurile provocate de către descărcările atmosferice,  protecţia la supratensiune se recomandă în toate zonele în care se pot produce pagube la instalaţiile interioare sau la aparatura electrocasnică.

Schema de montaj descarcator supratensiune
Schema de montaj descarcator
Schema electrica pentru montaj descarcator supratensiune

Avantaje: 

Montaj: pe şină DIN
Tip de aparataj: modular
Scheme de montaj: pentru TN-C, TN-S şi TT
Clasa: B
Capacitate (10/350 us): 75/100 kA
Limită: <= 1,5 kV
Număr de poli: 1 pol şi 3 poli
Clasa: B
Capacitate (10/350 us): 50/100 kA
Limită: < = 4 kV
Număr de poli: 1, 3 şi 4-poli
Clasa: C
Capacitate: 15/40 kA
Limită: < = 1,5 kV
• Protecţie sigură
• Descărcătoare clasa B pentru montaj universal
• Semnalizare la distanţă cu ajutorul contactelor auxiliare
• Protecţie fină
• Un singur aparat pentru protecţia la descărcări atmosferice
şi supratensiuni
• Martor de tensiune/service/defect
• Protecţie pe trei niveluri: nivel de capăt, nivel mediu şi protecţie
fină

Descrescator la supratensiune

Descarcator la supratensiune

Tipuri de descărcare


Trăsnete negative nor pământ reprezintă 90 % din totalul descărcă- rilor de trăsnet dintre nor şi pă- mânt. Trăsnetul ia naştere într-o zonă a norului încărcată negativ şi se extinde spre pământul încărcat pozitiv. Alte descărcări se pot subdiviza în:

• trăsnete negative pământ-nor

• trăsnete pozitive nor-pământ

• trăsnete pozitive pământ-nor.

Majoritatea descărcărilor însă au loc în interiorul unui nor respectiv între diferiţi nori.


Formarea descărcărilor.


 Când masele de aer cald, umede urcă, umiditatea din aer condensează şi se formează cristale de gheaţă la înălţimi mari. Fronturile de furtună se produc atunci când are loc dilatarea norilor la înălţimi de până la 15.000 m. Curentul ascendent puternic de până la 100 km/h cauzează deplasarea cristalelor de gheaţă uşoare în zona superioară, şi a particulelor de grindină în zona inferioară. Prin frecare şi ciocnire are loc separarea sarcinilor.


Sarcini negative şi pozitive 


Studiile au dovedit că boabele de grindină în cădere (zonă mai caldă decât -15 °C) sunt încărcate negativ, iar cristalele de gheaţă aruncate în sus (zonă mai rece decât -15 °C) sunt încărcate pozitiv. Cristalele de gheaţă uşoare sunt transportate de curentul ascendent în regiunile superioare ale norului, iar boabele de grindină cad spre centrul norului. Astfel, norul este împă- rţit în trei zone:

• Sus: zona încărcată pozitiv

• La mijloc: zonă îngustă încărcată negativ

• Jos: zonă slab încărcată pozitiv Această separare a sarcinii duce la formarea tensiunii în nor.


Supratensiunile tranzitorii


Supratensiuni tranzitorii pentru creşteri de scurtă durată a tensiunii într-un interval de microsecunde care se pot situa la nivelul multiplului tensiunii nominale a reţelei adiacente! Cele mai mari vârfuri de tensiuni din cadrul reţelei de consumatori de tensiune joasă rezultă din descărcările trăsnetului.

Conţinutul ridicat de energie din supratensiunile cauzate de trăsnet în cazul unei lovituri directe în instalaţia de protecţie exterioară împotriva trăsnetului sau într-o linie aeriană de joasă tensiune, fără protecţie interioară la trăsnet şi supratensiuni, cauzează de regulă o defecţiune completă la nivelul consumatorilor conectaţi şi deteriorarea izolaţiei. Dar şi vârfurile de tensiune induse în instalaţiile clădirii şi în cabluri de alimentare cu energie electrică şi date pot duce la o multiplicare a tensiunii nominale de lucru.

Şi supratensiunile de comutare care nu produc vârfuri de tensiune atât de mari ca trăsnetele, însă apar mult mai frecvent, pot duce la o cădere imediată a instalaţiei. De regulă, supratensiunile de comutare măsoară dublul până la triplul tensiunii de lucru, supratensiunile de trăsnet pot ajunge însă parţial şi la o valoare de 20 de ori mai mare decât tensiunea nominală şi transporta un volum mare de energie. Adesea defectările sunt întârziate, deoarece uzura componentelor provocată de fenomenele tranzitorii dăunează în mod lent părţii electronice a respectivului aparat. În funcţie de cauza exactă respectiv punctul de impact al trăsnetului sunt necesare diferite măsuri de protecţie.


Lovitură directă de trăsnet într-o clădire


Dac ă un tr ăsnet love şte direct în instalaţia exterioar ă de protecţie la trăsnet sau într-o structur ă de pe acoperiş legat ă la pământ (de ex. antenă pe acoperiş), energia trăsnetului poate fi condusă în prealabil, în siguranţă, către potenţialul pământului. Însă o singură instalaţie de protecţie la trăsnet nu este suficientă:

datorită impedanţei instalaţiei de legare la pământ întregul sistem de legare la pământ al clădirii este ridicat la un potenţial înalt. Această creştere a potenţialului duce la divizarea curenţilor de trăsnet spre sistemele învecinate de legare la pământ (clădiri învecinate, transformator de joasă tensiune) prin intermediul instalaţiei de legare la pământ al clădirii şi prin sistemele de alimentare cu energie electrică şi reţelele de date.