Comanda cu inversare de sens si protectia unui motor asincron

Comanda cu inversare de sens si protectia unui motor asincron

            In figura 5.4. este prezentata schema electrica desfasurata de comanda (cu contactoare de curent alternativ), protectie si inversare de sens a unui motor asin­cron cu rotor in scurtcircuit. Mentionam ca pornirea prin conectare directa la retea este posibila doar in cazul motoarelor de mica putere.

Figura 5.4. Schema electrica de comanda, protectie si inversare de sens a unui motor asincron

F1, F2, F3, F5 – sigurante fuzibile, F4 – releu termobimatalic, K1, K2 – contactoare electromagnetice, S­1, S2, S3 – butoane de actionare, M – motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.

            Schema electrica cuprinde doua contactoare K1 si K2 ce pot asigura prin in­versarea a doua faze statorice ale statorului functionarea motorului asincron in am­bele sensuri de rotatie. Pentru a preveni manevrele gresite schema circuitului de comanda trebuie prevazuta cu o serie de blocaje care sa impiedice actionarea si­mul­tana a celor doua contactoare (echivalenta cu scurtcircuit la bornele retelei).

            Bu­toanele de actionare S2, S3 comanda rotirea spre stanga sau spre dreapta a moto­rului M si sunt prevazute cu cate doua contacte, unul normal deschis (2 – 4) si unul normal inchis (1 – 3), care actioneaza simultan. In serie cu bobinele celor doua con­tactoare se afla cate un contact normal inchis a celuilalt contactor.

            Daca mo­to­rul nu este conectat contactele K1 (3–5) si K2 (3–5) sunt inchise si prin actionarea unuia din butoanele de pornire (S2 sau S3) se asigura alimentarea bobinei contac­to­rului K1 (0–1) sau K2 (0–1). Daca spre exemplu am actiona butonul S2 alimentand bobina contactorului K1 acesta isi inchide contactele principale K1 (2–4, 6–8, 10–12) si asigura un sens de rotatie al motorului.

            Pentru inversarea sensului de rotatie a motorului, acesta trebuie mai intai oprit prin actionarea butonului S1 si apoi prin actionarea lui S3 se asigura conec­ta­rea contactorului K2, care isi inchide contactele principale, contactul de automen­ti­nere K2 (14–16) si isi deschide contactul auxiliar de interblocare K2 (3–5). Prin o­prirea motorului inaintea inversarii de sens se elimina posibilitatea unor manevre gresite si se reduce socul de curent (la inversarea brusca a sensului campului mag­netic invartitor socul de curent este dublul curentului de pornire a motorului.

Masurarea rezisentei de dispersie a prizelor de pamant

Electrician Instalatii electrice si verificari PRAM

Măsurarea rezistenţei de dispersie



Condiţii de execuţie a probei


Metoda voltmetrului şi ampermetrului sau cu aparate speciale. Verificarea va fi efectuată numai de către personal instruit pentru astfel de măsurări.
Valoarea măsurată se înmulţeşte cu y determinat conform STAS 12604/5-90 sau 1 RE-Ip 30-90, în funcţie de starea de umiditate a solului în timpul măsurării.
Indicaţiile şi valorile probei
Rezultatele măsurării trebuie să corespundă cu valorile specifice fiecărui tip de instalaţie (echipament), conform documentaţiei de proiectare sau prevederilor din prescripţiile în vigoare (reglementările de referinţă menţionate).

Momentul efectuării probei


– PIF
– După modificări sau reparaţii ale instalaţiilor de legare la pământ
– Dacă există indicii cu privire la deteriorări în instalaţia de legare la pământ (descărcări în sol, deteriorări datorate STA)
Periodic:
A. Instalaţiile de înaltă tensiune:
Centrale, staţii, stâlpi LEA, PT,
PA: o dată la 5 ani,
B. Instalaţii de joasă tensiune, cu excepţia stâlpilor, o dată la 2 ani, iar în exploatările subterane, de două ori pe an pentru cele locale şi o dată pe an pentru reţeaua generală.
La Stâlpii LEA de JT – o dată la 5 ani. La instalaţiile folosite în comun pentru IT şi JT, o dată la 5 ani.
În medii foarte periculoase – o dată pe an
20.2. Verificarea gradului de corodare a instalaţiilor de legare la pământ
Condiţii de execuţie a probei (metoda de analiză)
Se execută prin dezgropare în porţiunea de intrare în sol a legăturilor la priză pe o adâncime de 0,3-0,76 m la priza de pământ (artificială sau naturală).


Indicaţiile şi valorile de control


Verificarea se face:
– la stâlpii LEA cu aparataj, PT şi PA, prin sondaj la 2% din numărul acestora din linia respectivă;
– la centrale şi staţii la circa 2% din numărul de legături la priza de pământ;
– la stâlpi lEA fără aparataj din zone cu circulaţie frecventă din localităţi, prin sondaj la circa 2% din numărul acestora din localitatea respectivă.
Dacă se constată o corodare mai accentuată, se înlocuiesc electrozii corodaţi al prozelor şi legăturile la acestea.

Momentul efectuării probelor


– După 10 ani de la îngropare şi ulterior cel puţin o dată la 5 ani
Pentru prizele din sol cu coroziune puternică (pH < 6), periodicitatea se stabileşte prin ITI.
20.3. Verificarea continuităţii legăturilor de ramificaţie la instalaţia de legare la pământ
Condiţii de execuţie a probei (metoda de analiză)
Se face verificarea individuală în curent alternativ a continuităţii ramificaţiei la instalaţia de legare la pământ.
Valoarea minimă a curentului va fi e 50 A.
Indicaţiile şi valorile de control
Diferenţele dintre valorile Z ale impedanţelor măsurate la diferite ramificaţii nu trebuie să fie mai mari de ± 10%.
Impedanţa legării de ramificaţie trebuie să fie Z £ 0,1 Rp (rezistenţa de dispersie echivalentă a instalaţiei de legare la pământ).

Momentul efectuării probelor


– PIF
– Modificări ale instalaţiei de legare la pământ
– Înlocuirea echipamentului
– Periodic, o dată la 5 ani
Observaţii
Verificarea legăturii se efectuează între elementul protejat şi conductorul principal de legare la pământ, inclusiv îmbinarea prin înşurubare (dacă există).

  Măsurarea rezistivităţii solului


Condiţii de execuţie a probei (metoda de analiză)
Se utilizează metoda celor 4 electrozi sau a electrodului de control.
Se va determina rezistivitatea de calcul în funcţie de coeficientul y de multiplicare, în funcţie de starea de umiditate a solului de măsurare.
Indicaţiile şi valorile de control
Se verifică valorile rezistenţelor de dispersie şi condiţiile de stabilitate termică a prizei de pământ.
Momentul efectuării probelor
– PIF, dacă nu s-a măsurat în faza de proiectare
– Deteriorări ale instalaţiei de legare la pământ
Observaţii
Rezultatele măsurării se interpretează conform indicaţiilor din 3.RE-I 23/90.

Electrician Instalatii electrice si verificari PRAM
Electrician Instalatii electrice si verificari PRAM


20.5. Măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas


Condiţii de execuţie a probei (metoda de analiză)
Se determină distribuţia potenţialului, coeficienţii de atingere, de pas (ka; kpas; kpas) şi a celor de amplasament (aa şi apas) la instalaţiile delegare la pământ din:
– centrale şi staţii electrice şi incinte industriale sau agricole;
– stâlpi cu aparataj;
– stâlpi fără aparataj din incinte industriale sau agricole şi din zone cu circulaţie frecventă din localităţi.
Se va simula omul cu o rezistenţă Rh = 3000 W, iar tălpile acestuia – cu două discuri metalice, având un diametru f = 160 mm şi o apăsare de 40 daN (kgf) pe fiecare.
Măsurarea va fi efectuată pe de personal instruit pentru astfel de determinări.
Se vor respecta prevederile din RE-Ip 30-90.


Indicaţiile şi valorile de control
Valorile trebuie să se încadreze în prevederile documentaţiei de proiectare sau prevederile din prescripţiile în vigoare (reglementările de referinţă menţionate). Nu se execută măsurări la instalaţiile de legare la pământ la care tensiunea totală Up = Rp x Ip = Rp x Ip determinată din Rp măsurat şi Ip de calcul, este de calcul, este mai mică decât valorile admise pentru tensiunile de atingere şi de pas.

Masurarea rezistentei de dispersie a prizelor de pamant


Momentul efectuării probelor


– PIF
– Modificări în instalaţiile de legare la pământ
– Periodic, o dată la 5 ani.
20.6. Verificarea transmiterii tensiunilor periculoase prin obiecte metalice lungi
Condiţii de execuţie a probei (metoda de analiză)
Se face măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas în zona obiectelor de acest tip ce ies de pe teritoriul staţiilor şi centralelor electrice conform punctului 20.5


Indicaţiile şi valorile de control
Valorile trebuie să se încadreze în prevederile documentaţiei de proiectare sau în prevederile din prescripţiile în vigoare (reglementările de referinţă), conform punctului 20.5.
Momentul efectuării probelor
– PIF
– Noi construcţii ce conţin obiecte metalice lungi
20.7. Măsurarea rezistenţei de dispersare a conductorului de nul împreună cu prizele de pământ legate la acesta
Condiţii de execuţie a probei (metoda de analiză)

Indicaţiile şi valorile de control

În cazul reţelelor de JT influenţate de reţelele de IT, valorile rezistenţelor de dispersare se determină în funcţie de tipul reţelei de IT care poate influenţa reţeaua de JT (prin cuplaj) rezistiv, inductiv sau prin deteriorări ale izolaţiei.


Momentul efectuării probelor


– PIF
– Modificări în linia de JT sau în reţeaua de IT care constituie sursa de influenţă
Observaţii
În cazul în care tensiunea pe conductoarele de nul depăşeşte valoarea de 0,5 V, măsurarea se va efectua numai cu scoaterea de sub tensiune a reţelei de JT.


20.8. Verificarea izolaţiei între conductorul de nul şi confecţiile metalice de JT legate la priza de IT a PT
Condiţii de execuţie a probei (metoda de analiză)
Se măsoară cu megohmmetrul de 2500 V la PT cu prize separate PT-Nul. Conductoarele LEA JT, inclusiv nulul, se deconectează de la reţea şi de la aparatele din cutia postului.
Indicaţiile şi valorile de control
Riz ³ 5 MW
Momentul efectuării probelor
– PIF
– Modificări sau reparaţii în PT
Observaţii
Proba se execută numai la posturi IT/JT, la care priza nulului de JT este separată de priza de IT a postului la care se leagă confecţiile metalice ale PT. 27Jan2018Publicat de Info electricEtichete: dedispersieprizaprize de pamantrezistenta

Legaturile electrice

Legăturile electrice – conditii tehnice

–  Legăturile electrice ale conductoarelor sau barelor între ele, la aparate sau elemente metalice, se execută prin metode şi mijloace prin care să se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenţă de trecere comparabilă cu rezistenţa ohmică a conductoarelor îmbinate, sigure în timp şi uşor de verificat.

–  Alegerea metodelor şi a mijloacelor de executare a legăturilor electrice trebuie să se facă în funcţie de materialul şi secţiunea conductoarelor sau barelor şi de caracteristicile mediului.

-. Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac numai în accesoriile special prevăzute în acest scop (doze, cutii de legătură, etc.).

– Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor din elementele de construcţie şi trecerilor prin elemente de construcţie.

Legaturile electrice

– Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune. Fac excepţie de la această prevedere legăturile liniilor de contact ce alimentează receptoarele mobile şi legăturile conductelor electrice instalate liber, pe suporturi corespunzător alcătuite şi dimensionate.

– Legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material electroizolant (de ex. tub varniş, bandă izolantă, capsule izolante, etc.) care trebuie să asigure legăturilor acelaşi nivel de izolaţie ca şi al conductoarelor.

– Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele de cupru se fac prin răsucire şi matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare.Legăturile conductoarelor de cupru executate prin răsucire şi matisare trebuie să aibă minimum 10 spire, o lungime a legăturii egală cu de 10 ori diametrul conductorului dar de cel puţin 2 cm şi se cositoresc.

– Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoare de aluminiu trebuie să se facă prin cleme speciale (cu suprafeţe de strângere striate şi elemente elastice). Prin presare cu scule adecvate şi elemente de racord speciale, prin metalizare asociată cu lipire sau prin sudare.Înainte de executarea legăturii, capetele conductoarelor de aluminiu se curăţă de oxizi.

Face excepţie legătura executată prin presare care nu necesită o astfel de pregătire.- Se interzice executarea legăturilor electrice la conductoare de aluminiu, prin simpla răsucire.

Legaturile electrice – Electrician autorizat – 0723 758 558

– Legăturile electrice între conductoare de cupru şi conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale (cupal), metalizare asociată cu lipire sau prin presare.

– Legăturile electrice ale barelor se execută cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare.

Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maşini, elemente metalice, etc. se face prin strângere mecanică cu şuruburi, în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu 10 mm2 şi direct sau prin intermediul papucilor sau clemelor speciale, în cazul conductoarelor cu secţiuni egale sau mai mari de 16 mm2.

La conductoarele care se leagă la elemente mobile, legăturile se prevăd cu elemente elastice cu suprafeţe triate.

Legaturile electrice – Electrician autorizat – 0723 758 558

– La legăturile electrice realizate prin strângere mecanică, suprafeţele de contact ale conductoarelor şi barelor trebuie pregătite înainte de execuţie prin curăţire până la luciu metalic;

la conductoarele de aluminiu curăţirea se face sub vaselina neutră. Suprafeţele curate se protejează prin cositorire la conductoarele multifilare din cupru sau oţel.

În încăperi din clasele de mediu AD 4, AF 3, AF 4 (U 3, K) şi în zona litoralului AF2 (ZL) suprafeţele curate la conductoarele multifilare şi barele de cupru sau oţel trebuie protejate împotriva coroziunii prin mijloace adecvate (de ex. cositorire).

-. Legaturile de protecţie trebuie executate conform STAS 12604/4,5, prin sudare sau prin înşurubări, cu contrapiuliţe, inele de siguranţă (şaibă elastică) pentru asigurarea împotriva deşurubării.