Descrescator la supratensiune

Descarcator la supratensiune

Tipuri de descărcare


Trăsnete negative nor pământ reprezintă 90 % din totalul descărcă- rilor de trăsnet dintre nor şi pă- mânt. Trăsnetul ia naştere într-o zonă a norului încărcată negativ şi se extinde spre pământul încărcat pozitiv. Alte descărcări se pot subdiviza în:

• trăsnete negative pământ-nor

• trăsnete pozitive nor-pământ

• trăsnete pozitive pământ-nor.

Majoritatea descărcărilor însă au loc în interiorul unui nor respectiv între diferiţi nori.


Formarea descărcărilor.


 Când masele de aer cald, umede urcă, umiditatea din aer condensează şi se formează cristale de gheaţă la înălţimi mari. Fronturile de furtună se produc atunci când are loc dilatarea norilor la înălţimi de până la 15.000 m. Curentul ascendent puternic de până la 100 km/h cauzează deplasarea cristalelor de gheaţă uşoare în zona superioară, şi a particulelor de grindină în zona inferioară. Prin frecare şi ciocnire are loc separarea sarcinilor.


Sarcini negative şi pozitive 


Studiile au dovedit că boabele de grindină în cădere (zonă mai caldă decât -15 °C) sunt încărcate negativ, iar cristalele de gheaţă aruncate în sus (zonă mai rece decât -15 °C) sunt încărcate pozitiv. Cristalele de gheaţă uşoare sunt transportate de curentul ascendent în regiunile superioare ale norului, iar boabele de grindină cad spre centrul norului. Astfel, norul este împă- rţit în trei zone:

• Sus: zona încărcată pozitiv

• La mijloc: zonă îngustă încărcată negativ

• Jos: zonă slab încărcată pozitiv Această separare a sarcinii duce la formarea tensiunii în nor.


Supratensiunile tranzitorii


Supratensiuni tranzitorii pentru creşteri de scurtă durată a tensiunii într-un interval de microsecunde care se pot situa la nivelul multiplului tensiunii nominale a reţelei adiacente! Cele mai mari vârfuri de tensiuni din cadrul reţelei de consumatori de tensiune joasă rezultă din descărcările trăsnetului.

Conţinutul ridicat de energie din supratensiunile cauzate de trăsnet în cazul unei lovituri directe în instalaţia de protecţie exterioară împotriva trăsnetului sau într-o linie aeriană de joasă tensiune, fără protecţie interioară la trăsnet şi supratensiuni, cauzează de regulă o defecţiune completă la nivelul consumatorilor conectaţi şi deteriorarea izolaţiei. Dar şi vârfurile de tensiune induse în instalaţiile clădirii şi în cabluri de alimentare cu energie electrică şi date pot duce la o multiplicare a tensiunii nominale de lucru.

Şi supratensiunile de comutare care nu produc vârfuri de tensiune atât de mari ca trăsnetele, însă apar mult mai frecvent, pot duce la o cădere imediată a instalaţiei. De regulă, supratensiunile de comutare măsoară dublul până la triplul tensiunii de lucru, supratensiunile de trăsnet pot ajunge însă parţial şi la o valoare de 20 de ori mai mare decât tensiunea nominală şi transporta un volum mare de energie. Adesea defectările sunt întârziate, deoarece uzura componentelor provocată de fenomenele tranzitorii dăunează în mod lent părţii electronice a respectivului aparat. În funcţie de cauza exactă respectiv punctul de impact al trăsnetului sunt necesare diferite măsuri de protecţie.


Lovitură directă de trăsnet într-o clădire


Dac ă un tr ăsnet love şte direct în instalaţia exterioar ă de protecţie la trăsnet sau într-o structur ă de pe acoperiş legat ă la pământ (de ex. antenă pe acoperiş), energia trăsnetului poate fi condusă în prealabil, în siguranţă, către potenţialul pământului. Însă o singură instalaţie de protecţie la trăsnet nu este suficientă:

datorită impedanţei instalaţiei de legare la pământ întregul sistem de legare la pământ al clădirii este ridicat la un potenţial înalt. Această creştere a potenţialului duce la divizarea curenţilor de trăsnet spre sistemele învecinate de legare la pământ (clădiri învecinate, transformator de joasă tensiune) prin intermediul instalaţiei de legare la pământ al clădirii şi prin sistemele de alimentare cu energie electrică şi reţelele de date.

Avizul tehnic de racordare

Montaj instalatii electrice

AVIZUL TEHNIC DE RACORDARE
Avizul tehnic de racordare 
constituie oferta operatorului de retea la cererea de racordare a solicitantului.
Operatorii de retea emit, la cerere, avize tehnice de racordare la retelele electrice de interes public, pe care le exploateaza comercial conform licentelor, pentru locurile deproducere sau de consum ale obiectivelor amplasate in zona geografica stabilita prin licenta pentru desfasurarea activitatii.

Detinatorii de retele electrice de interes public, altii decat operatorii de retea, precum sip ersoanele care detin o retea electrica ce era existenta la data intrarii in vigoare a Legii nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, emit avize tehnice de racordare unor solicitanti numai dupa actualizarea de catre operatorul de retea, in prealabil, a avizului tehnic de racordare propriu conform prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. b) si ale art. 16.

Avizul tehnic de racordare emis de catre operatorul de retea contine conditiile tehnicoeconomice de racordare la retea, respectiv, dupa caz, urmatoarele:a) puterea aprobata pentru racordare si evolutia acesteia?

b) descrierea solutiei de racordare, care include lucrarile pentru realizarea racordarii, cu precizarea punctului de racordare, punctului de delimitare si a lucrarilor ce trebuie efectuate pentru extinderea sau intarirea retelei electrice in amonte de punctul de racordare, impuse de realizarea sau de modificarea instalatiei de racordare respective?

c) obligatiile solicitantului de indeplinire a unor conditii specifice pentru racordare?

d) cerintele de monitorizare si de reglaj, inclusiv interfata cu sistemele informatice de monitorizare, comanda si achizitie de date (SCADA) si de telecomunicatii?

e) datele de inregistrate care necesita verificarea in timpul functionarii?f) tariful de racordare?

g) nivelul de continuitate a alimentarii asigurat de reteaua electrica in punctul de delimitare?

h) obligatiile solicitantului legate de participarea sa la mentinerea sigurantei in functionare a SEN si la restaurarea functionarii SEN dupa o cadere totala sau partiala a acestuia?

i) cerinte si conditii specifice pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem catre operatorul de transport si de sistem sau catre operatorii de distributie?

j) cerinte privind protectiile si automatizarile la interfata cu reteaua electrica?

k) obligatia incheierii conventiei de exploatare, la solicitarea operatorului de retea, pentru stabilirea sarcinilor privind exploatarea si intretinerea instalatiilor, urmarirea consumului si reducerea acestuia in situatii exceptionale aparute in functionarea SEN?

l) cerinte pentru echipamentele principale de masurare, control, protectie si automatizare din instalatiile utilizatorului?

m) cerinte privind structura si locul de montare ale echipamentelor de masurare care servesc la stabilirea contravalorii serviciului de transport sau de distributie prestat utilizatorului de catre operatorul de retea?

n) durata de valabilitate a avizului tehnic de racordare?

o) alte conditii, in functie de cerintele specifice solicitantului, posibilitatile oferite de caracteristicile si starea retelelor existente sau impuse de normele in vigoare la data emiterii avizului.

(2) Pentru avizele tehnice de racordare operatorul de retea este obligat sa respecte un continutcadru, in functie de categoria de utilizator, conform reglementarilor autoritatii competente.

Avizul tehnic de racordare emis isi inceteaza valabilitatea in urmatoarele situatii:


a) expira perioada pentru care a fost emis?

b) se modifica datele locului de producere sau de consum ori ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu), care au stat la baza emiterii lui?

c) avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizatia de construire pentru obiectivul utilizatorului sau pentru instalatia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea solutiei de racordare la reteaua electrica?

d) in termen de 6 luni de la emitere, pentru utilizatorii care se racordeaza la retelele electrice cu tensiunea de 110 kV sau mai mare si pentru locurile de producere cu putere totala instalata mai mare de 10 MW, respectiv 3 luni de la emitere. Se impune pentru utilizatorii racordati la retelele electrice de distributie de medie si joasa tensiune, daca nu a fost achitat tariful de racordare si nu a fost incheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru transportul, distributia ori furnizarea energiei electrice sau formele de angajare a executarii lucrarilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reteaua electrica.

(2) Operatorul de retea poate prelungi cel mult o data cu inca 6 luni, respectiv 3 luni, dupa caz, termenele prevazute la llit. d), daca nu sau
modificat datele care au stat la baza emiterii avizului tehnic de racordare, iar solutia si tariful de racordare stabilite sunt in continuare valabile.

Scheme de legare la pamant TN, TT, IT

Electrician autorizat instalatii electrice, masuratori si verificari pram

SCHEME DE LEGARE LA PĂMÂNT La instalatiile electrice, conform normativului I.7, sunt avute în vedere trei tipuri de scheme de legare la pamânt: TT, TN si IT.Schemele de legare la pamânt sunt simbolizate conform SR CEI 364 prin 2, 3 sau 4 litere având urmatoarele semnificatii:

prima litera – situatia alimentarii în raport cu pamântul:

SCHEME DE LEGARE LA PĂMÂNT La instalatiile electrice, conform normativului I.7, sunt avute în vedere trei tipuri de scheme de legare la pamânt: TT, TN si IT.Schemele de legare la pamânt sunt simbolizate conform SR CEI 364 prin 2, 3 sau 4 litere având urmatoarele semnificatii:

T – legare directa la pamânt (neutru distribuit);I – nici un conductor activ nu este legat la pamânt sau un punct (punctul neutru) al retelei este legat la pamânt printr-o impedanta;

  • a doua litera – situatia maselor instalatiei alimentare în raport cu pamântul:

T – masele sunt legate direct la pamânt, independent de eventuala legare la pamânt a alimentarii;

N – masele instalatiei alimentate sunt legate direct la punctul neutru al sursei de alimentare care este legat la pamânt;

  • alte litere – dispunerea conductorului neutru (N) si a conductorului de protectie (PE):

C – conductor PEN, functiile conductorului neutru (N) si conductorului de protectie (PE) sunt îndeplinite de acelasi conductor (PEN);S – functiile conductorului neutru (N) si a conductorului de protectie (PE) sunt îndeplinite de conductoare separate.

SCHEMA TT2.3. Schema TT are urmatoarele caracteristici (vezi fig. 2.1 si fig. 2.2):- punctul neutru al alimentarii este legat direct la pamânt;- masele instalatiei electrice sunt legate la prize de pamânt distincte, din punct de vedere electric, de priza de pamânt a alimentarii.

2.4. În schema TT, curentul de defect Id dintre faza si masa are o valoare inferioara curentului de scurtcircuit dar poate fi suficient de mare pentru a provoca aparitia unei tensiuni de atingere periculoase.Rezistenta de dispersie Rm a prizei de pamânt a maselor trebuie sa aiba o valoare astfel aleasa încât, în cazul unui defect, tensiunea de atingere sa nu depaseasca valoarea limita admisa de 50 V.c.a. si 120 V.c.c. Curentul de defect Id trebuie sa îndeplineasca conditia:

în care:Id, curentul de defect (A);Rm, rezistenta de dispersie a prizei de pamânt a maselor instalatiei electrice (W);UL, tensiunea limita admisa (V).2.5. În cazul schemei TT se pot folosi pentru protectia împotriva defectelor de izolatie dispozitive diferentiale reziduale al caror curent diferential nominal (IDn) se alege astfel încât sa fie respectata conditia:IDn ≤ Id2.6. În cazul în care curentul de defect Id calculat depaseste curentul de rupere al întreruptorului asociat dispozitivului diferential rezidual utilizat, acesta trebuie însotit obliga 919t1923j toriu de dispozitive de protectie împotriva curentilor de scurt circuit (sigurante fuzibile sau întreruptoare automate).Sigurantele fuzibile se aleg conform relatiei:If ≤ Inîn care:If, curentul de functionare al fuzibilului într-un timp t ≤ 0,4 s pentru tensiunea de 230/400 V.c.a. (A);In, curentul pe care dispozitivul diferential îl suporta în functionare normala (A).Releele electromagnetice ale întreruptoarelor automate se aleg tinând seama de relatia:Im ≤ Inîn care:Im, curentul de functionare instantanee a releului electromagnetic (A).2.7. Toate masele protejate de acelasi dispozitiv diferential trebuie legat la aceeasi priza de pamânt.2.8. Toate masele simultan accesibile trebuie legate la aceeasi priza de pamânt.

Schemele TT au un punct de alimentare legat direct la pamant, iar masele si partile intermediare ale instalatiei electrice sunt legate la prize de pamant independente din punct de vedere electric de priza de pamant a alimentarii (fig. 5.).

SCHEMA TN2.9. Schema TN are urmatoarele caracteristici:- punctul neutru al alimentarii este legat direct la pamânt;- masele instalatiei electrice sunt legate la punctul neutru prin conductoare de protectie.2.10. Se disting trei tipuri de scheme TN, în functie de modul dispunere a conductorului neutru si a conductorului de protectie:- Schema TN-S, în care conductorul de protectie (PE) este diferit de conductorul neutru (N) si este utilizat în întreaga instalatie (vezi fig. 2.3.)- Schema TN-C-S, în care functiile de neutru (N) si de protectie (PE) sunt îndeplinite de un singur conductor (PEN) pentru o portiune a schemei (vezi fig. 2.4.)- Schema TN-C, care în functiile de neutru (N) si de protectie (PE) sunt îndeplinite de acelasi conductor (PEN) în întreaga schema (vezi fig. 2.5 si fig. 2.6). Schema TN-S si schema TN-C pot fi utilizate în aceeasi instalatie cu conditia ca schema TN-S sa fie realizata întotdeauna în aval si niciodata în amonte fata de TN-C.2.11. În schema TN, deoarece valoarea impedantei Z a buclei de defect este mica (aceasta fiind constituita numai din elemente galvanice – conductoare active si de protectie) si curentul de defect Id, între faza si masa, ia valori mari.Relatia pentru determinarea lui Id este urmatoarea:

în care:Uf, tensiunea de faza (V);Z, impedanta buclei de defect (W).În exploatare, pentru Z cu valori de cca. 0,1 W rezulta un curent de defect:

Curentul de defect Id în schema TN este practic un curent de scurtcircuit. În schema TN trebuie deci sa se prevada o protectie la scurtcircuit ca si în schema TT (vezi art. 2.6.).2.12. În caz de defect, tensiunea de atingere nu trebuie sa depaseasca valoarea limita admisa si deci trebuie sa fie îndeplinita relatia:ZB x Im = UL ≤ 50 V.c.a. sau 120 V.c.c.în care:ZB, impedanta buclei de defect (W);Im, curentul de functionare instantanee a releului electromagnetic (A);UL, tensiunea limita admisa (V).Daca aceasta conditie nu poate fi îndeplinita, se impune realizarea de legaturi echipotentiale suplimentare sau prevederea de dispozitive diferentiale reziduale de protectie.Face exceptie schema TN-C în care executarea legaturilor echipotentiale este obligatorie în orice situatie.2.13. În cazul schemei TN-S se pot folosi dispozitive diferentiale reziduale pentru protectia împotriva defectelor de izolatie (protectia instalatiei si a utilizatorilor împotriva efectelor curentilor de defect), deoarece datorita separarii conductorului neutru (N) de conductorul de protectie (PE), functionarea dispozitivului diferential este posibila.2.14. În cazul schemei TN-C nu se pot folosi dispozitive diferentiale împotriva curentilor de defect datorita utilizarii unui singur conductor cu functia de neutru si de protectie (PEN). În acest caz functionarea dispozitivelor diferentiale reziduale nu este posibila.2.15. În schema TN, dispozitivele de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile sau relee electromagnetice) pot asigura si protectia împotriva socurilor electrice prin atingere indirecta.2.16. Pe conductorul PEN (schema TN-C) este interzisa montarea oricarui dispozitiv de separare, protectie sau comanda.2.17. Schema TN este recomandata în cazul alimentarii consumatorilor echipati cu receptoare care au curent de fuga mare (retele de calculatoare, receptoare electrotermice etc.).NOTĂ: Curentul de fuga este curentul care circula necontrolat la pamânt sau între elemente conductoare externe într-un circuit fara defect.

Fig. 5.5. Schema TN-S

Fig. 5.6. Schema TN-C

SCHEMA IT2.18. Schema IT are urmatoarele caracteristici:- punctul neutru al alimentarii este fie izolat fata de pamânt, fie legat de pamânt printr-o impedanta Z;- masele instalatiei electrice alimentate sunt legate la pamânt separat fata de neutrul alimentarii.Schema IT (vezi fig. 2.7) este specifica în cazul alimentarii consumatorilor din posturi de transformare proprii, prevazute cu personal calificat de întretinere.2.19. În schema IT, curentul Idl care apare la primul defect între o faza si masa (vezi fig. 2.8) are o valoare prea mica pentru a putea provoca aparitia unei tensiuni periculoase, dar permite continuarea alimentarii.Relatia pentru determinarea lui Idl în schema IT este urmatoarea:

în care:Uf, tensiunea de faza (V);Rs, rezistenta de dispersie a prizei de pamânt a surse (W);Rc, rezistenta de dispersie a prizei de pamânt a consumatorului (W);Z, impedanta de legare la pamânt a neutrului (W);Zl, impedanta de defect (W).Curentul primului defect se poate închide prin impedanta Z de legare la pamânt a neutrului si în acest fel se poate semnaliza aparitia defectului.Trebuie prevazut un echipament de control permanent al izolatiei (CPI) care la trecerea curentului de defect Idl, semnalizeaza aparitia primului defect de izolare.În schema IT, limitarea intensitatii curentului primului defect poate fi obtinuta fie prin absenta legaturii la pamânt a punctului neutru, fie prin folosirea unei valori mari prin impedanta Z inserate între neutru si pamânt.În practica se alege o impedanta Z cu valori cuprinse între 1000…2000 W. Rezulta urmatorul domeniu de valori pentru curentul primului defect Idl.

Zl, Rs, Rc pot fi neglijate în relatie.2.20. În cazul aparitiei celui de-al doilea defect, impedanta Zj a buclei de defect scade pâna la valori apropiate de zero, ceea ce conduce la aparitia unui curent de defect Id2, practic un curent de scurtcircuit care poate fi stabilit cu relatia:

în care:U, tensiunea de linie (V);Z2, impedanta circuitului (W).Pentru o valoare a impedantei Z2 de 0,1V se obtine:

În schema IT este deci necesara prevederea unor dispozitive de protectie împotriva curentilor de scurtcircuit (sigurante fuzibile sau relee electromagnetice) care se aleg conform relatiilor de la art. 2.6.2.21. Schema IT impune legaturi echipotentiale suplimentare pentru masele instalatiei sau, în lipsa acestora, dispozitive diferentiale reziduale având caracteristici alese conform art. 2.5.2.22. În schema IT, la aparitia unui al doilea defect, protectia împotriva socurilor electrice se asigura:- în aceleasi conditii ca si în cazul schemei TN, daca toate masele sunt conectate între ele;- în aceleasi conditii ca si în cazul schemei TT, daca masele nu sunt legate între ele.Situatii practice de utilizare a schemelor de legare la pamânt
La schemele IT toate partile active ale sursei de alimentare sunt izolate fata de pamant sau sunt legate la pamant prin intermediul unei impedante si a unui limitator de tensiune iar masele si partile intermediare ale instalatiei sunt legate la pamant.

Alegerea tipului schemei de legare la pamânt în functie de particularitatea retelei de alimentare

Reteaua de alimentareAdmisRecomandatNeadmis
– de lungimi foarte mari cu prize bune de împamântare ale maselorTNTTIT
– de lungimi foarte mari, cu prize proaste de împamântare (peste 30 W)TTIT, TN
– expuse frecvent la câmpuri electromagnetice perturbatoare (de ex. relee RTV)TNTTIT
– care necesita continuitate în alimentareITTT, TN

* Este necesara schimbarea schemei de legare la pamânt daca aceasta este în exploatare.2.24. Dupa tipul receptoarelor, schemele de legare la pamânt se pot alege conform tabelului 2.2.Tabelul 2.2Alegerea tipului schemei de legare la pamânt în functie de tipul receptoarelor

Tipul receptoarelorAdmisRecomandatNeadmis
Receptoarele slab izolate (cuptoare electrice, aparate de sudura, unelte încalzitoare, termoplonjoare, aparate de bucatarie)TNTTIT
Receptoare cu riscuri în exploatare (palane, convertizoare) a caror deplasare genereaza defecte frecventeTTIT, TN
Echipamente electronice, calculatoare, automate programabileTNTTIT
Receptoare cu rol de asigurare a securitatii sau care necesita continuitate în alimentareITTT, TN
Alte tipuri de receptoareTTIT, TN

* Este necesara schimbarea schemei de legare la pamânt daca aceasta este în exploatare.2.25. Este impusa o anumita schema de legare la pamânt în urmatoarele cazuri:- la cladiri alimentate din reteaua publica – schema TT;- la sali de operatie – schema IT;- la echipamente electronice de putere, tehnica de calcul, matini de gatit electrice, având curenti de fuga de valori mari – schema TN.2.26. La alegerea schemei de legare la pamânt se recomanda sa se aiba în vedere comportarea acestora în functie de cerintele prezentate în tabelul 2.3.Tabelul 2.3.Alegerea tipului de schema în exploatare a schemelor de legare la pamânt

CerintaComportarea în exploatare a schemelor de legare la pamânt
Protectie împotriva socurilor electriceComportare identica daca sunt executate si utilizate conform normelor
Protectie împotriva riscurilor de incendiu de origine electricaÎn schemele TT si IT (la un prim defect de izolatie) intensitatea curentului de defect este mica, pericolul de incendiu este deci mic.
În schemele TN fara dispozitive diferentiale – la un defect impedant protectia nu este suficienta.
Schema TN-C în exploatare normala – risc de incendiu mai mare decât la celelalte.
Continuitate în alimentareSchema IT – siguranta totala în cazul unui defect de izolatie. Exploatarea corecta nu permite un al doilea defect.
Protectie contra supratensiunilorToate schemele de legare la pamânt pot necesita protectie la supratensiuni.
Protectie contra perturbatiilor electromagneticeSchemele TT, TN-S si IT pot satisfae toate criteriile de compatibilitate electromagnetica.
Limite de proiectare si exploatareSchema TT si schema TN-S realizate cu protectie diferentiala sunt cele mai sigure.
Schema TN-S fara protectie diferentiala cere respectarea lungimilor distributiilor impuse de protectia împotriva atingerilor indirecte.
Schema IT cere un serviciu competent de întretinere.
Schema TN-C nu se poate folosi în circuitele mobile sau pentru sectiuni sub 10 mm2 Cu si 16 mm2 Al.
Electrician Instalatii electrice si verificari PRAM
Electrician Instalatii electrice si verificari PRAM

Contract de furnizare a energiei electrice

Masuratori pram, electrician autorizat, tablouri electrice, prize de pamant

Contract de furnizare a energiei electrice, reprezinta pasul final al procesului de racordare la reteaua electrica de interes public.
Documente necesare pentru incheierea contractului de furnizare, pentru persoane casnice:

  • actul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul locativ asupra spațiului care face obiectul locului de consum respective (contract de închiriere, certificat de moștenitor, act de donație, act de partaj, testament, adeverință eliberată de autoritatea locală etc.), prezentat în original și depus în copie; în cazul în care din documentul respectiv rezultă dreptul mai multor părți asupra aceluiași spațiu, este necesar și un document în original (declarație pe propria răspundere sau act notarial) care atestă acordul celorlalte părți pentru încheierea contractului cu solicitantul; în cazul contractului de închiriere sau de comodat, dacă din respectivul contract nu rezultă acordul proprietarului sau al comodantului privind dreptul de încheiere a contractului de furnizare a energiei electrice al chiriașului sau comodatarului, se va prezenta acordul notarial din care să reiasă un astfel de drept;
  • opțiunea consumatorului privind tipul de tarif aplicat (în original);
  • cererea de încheiere a contractului (în original);
  • actul de identitate (se prezintă în original și se depune în copie);
  • avizul tehnic de racordare, eliberat de operatorul de rețea din zona unde se află locul de consum – este obligatoriu la locurile de consum noi, sau poate fi depus în termen de maxim șase luni la locurile de consum existente, în cazul preluării de contract de către un nou titular, fără depășirea puterii aprobate prin avizul existent sau fără alte modificări de natură tehnică, în decursul celor șase luni avizul anterior menținându-și valabilitatea;
  • convenția de exploatare (dacă este cazul);
  • un document emis de operatorul de distribuție care conține caracteristicile echipamentelor de măsurare și o confirmare scrisă din partea operatorului de distribuție privind posibilitatea încheierii contractului de furnizare a energiei electrice.

Documente necesare pentru incheierea contract de furnizare, pentru persoane noncasnice:

  • cererea de încheiere a contractului, cu opțiunea privind tariful ce se va aplica, în original;
  • certificatul de înregistrare de la Registrul Comerțului, prezentat în original și depus în copie
  • actul de înființare a societății/actul constitutiv al societății, prezentat în original și depus în copie;
  • certificatul de înregistrare în scopuri de TVA, prezentat în original și depus în copie;
  • actul de proprietate sau alt document care atestă dreptul de folosință asupra spaţiului pentru care se solicită furnizarea de energie electrică, prezentat în original și depus în copie;
  • avizul tehnic de racordare, emis de operatorul de distribuție – este obligatoriu la locurile de consum noi, sau poate fi depus în termen de maxim șase luni la locurile de consum existente, în cazul preluării de contract de către un nou titular, fără depășirea puterii aprobate prin avizul existent sau fără alte modificări de natură tehnică, în decursul celor șase luni avizul anterior menținându-și valabilitatea;
  • convenția de exploatare, dacă s-a prevăzut un astfel de document de către operatorul de distribuție;
  • un document emis de operatorul de distribuție care conține caracteristicile echipamentelor de măsurare și o confirmare scrisă din partea operatorului de distribuție privind posibilitatea încheierii contractului de furnizare a energiei electrice.