La proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare pentru iluminat normal si prize se va tine seama de urmatoarele aspecte:


– circuitele pentru iluminat vor fi separate de circuitele de prize;
– se admit doze centralizate comune pentru circuitele de iluminat, prize, comenzi si semnalizari numai daca aceste circuite functioneaza la aceeiasi tensiune;
– se prevad circuite monofazate de iluminat pentru o putere totala instalata de maxim 3kW si circuite trifazate pentru o putere totala instalata de maxim 8 kW;

Instalatia electrica locuinta 1


– numarul total de corpuri de iluminat pe faza nu va depasi 30;
– aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale lampilor fluorescente vor avea un curent nominal de minim 10 A.
– corpurile de alimentat se vor alimenta intre faza si nul; la partea filetata a duliei lampii
se va lega conducta nul, iar la borna de interior a duliei se va lega conducta de faza trecuta
prin intrerupator;
– circuitele pentru prizele de utilizare generala vor fi incarcate cu maxim 15 prize simple
sau duble;
– intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele pentru iluminat se vor lega numai pe
conducte de faza; inaltimea de montare va fi de 1,5 m de la nivelul pardoselii finite;
– prizele se vor monta la urmatoarele inaltimide la pardoseala finita:
a) la 1,2 m in incaperi pentru bai, grupuri sanitare;
b) peste 0,2 m in alte incaperi.
Intreruptoarele, comutatoarele si prizele se vor monta la minim 0,8 m de la elementele
metalice in legatura cu pamantul.
Corpurile de iluminat de orice tip vor fi alimentate numai intre faza si nul.

Instalatia electrica locuinta 2

Scheme de conectare aparataj

Instalatia electrica locuinta 3
Instalatia electrica locuinta 4
Instalatia electrica locuinta 5
Conectare lustra
Instalatia electrica locuinta 6
CAP SCARA

Alimentare in trifazat:

Instalatia electrica locuinta 7

Dimensionarea circuitelor si coloanelor de iluminat si fortaScop: alegerea in mod optim a sectiunii conductoarelor, a aparatelor de conectare si a celor de protectie astfel incat sa se satisfaca conditiile de stabilitate termica in regim permanent si de scurta durata la pornire, a receptorului sau grupului de receptoare electrice care trebuie alimentat


Pasul 1. Curentul de calcul

 –        circuit receptor unde

Ic – curentul de calculkI – coeficient de incarcare

PN – puterea nominala

h – randamentulcos

j – factorul de putere


U ‘ = Uf tensiunea de faza pentru receptoare monofazate

U ‘ = Ul tensiunea de linie pentru receptoarele bifazate pentru receptoare trifazate
–        circuit utilaj (trifazat) unde

Pc – puterea cerutasuma puterilor instalate pentru fiecare circuit afectate de coeficientul de cerere


Pasul 2.   Curentul de pornireIN – curentul nominal al motoruluiKp = 5  –  8                  pentru motoare asincrone cu pornire directaKp = 1,7   –  2,7                       pentru motoare cu pornire stea – triunghiKp = 1,1   –  1,3                       pentru motoare cu pornire reostatica


Pasul 3.  Curentul de varf Ipmax – curentul de pornire al celui mai mare motor (receptor)

– suma curentilor de calcul mai putin circuitul cu Ipmax


Pasul 4.                       Alegerea sectiunii conductoarelor curentul maxim admisibil al conductorului sa fie mai mare sau egal cu curentul de calcul si din tabelul 1 rezulta sectiunea conductorului.Se verifica sectiunea conductorului (s) in regim de scurta durata la pornire:

jmaxadm=20 A/mm2 pentru conductoare din Al

jmaxadm=35 A/mm2 pentru conductoare din Cu
Tabelul 1

Sectiunea conductorului [mm2]Ima [A] pentru cablu cu conductoare din :
CuAl
0,512 –
0,7514 –
116 –
1,520 –
2,528 18
436 25
645 35
1060 48
1680 64
25105 90
35130 110
50160 135
70200 170
95230 200

Pasul 5. Alegerea dispozitivelor de protectie


Solutia clasica este protectia la suprasarcina cu relee termice si la scurtcircuit cu sigurante fuzibile. Aceasta solutie se practica inca pe scara larga dar sunt si alte sisteme de protectie , electronice, presetabile, mult mai eficiente . Regulile dupa care se seteaza valorile acestor dispozitive sunt tot ca la cele clasice.-        La suprasarcina – relee termice-IrT = IN–        La scurtcircuit – sigurante fuzibile-INf >= Iv–         Verificarea (care asigura protectia coloanei sau circuitului)INf <= 3 Imax adm = 3 jmax adm s


Pasul 6. Verificarea caderii de tensiune
 Valorile caderilor de tensiune, in regim normal de functionare, fata de tensiunea nominala a retelei, trebuie sa fie de cel mult:
    – cand alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joasa tensiune
                – 3% pentru receptoarele din instalatiile de lumina
                – 5% pentru restul receptoarelor
    – cand alimentarea consumatorului se face din transformatorul sau centrala proprie
                – 8% pentru receptoarele din instalatiile de lumina
                – 10% pentru restul receptoarelor
    – caderea de tensiune la pornire: max 12% unde:

Un                    [V] tensiunea de linie nominala           

 Pk                    [W] puterea transportata pe tronsonul k            lk                     [m] lungimea tronsonului k         

   sk                     [m2] sectiunea conductorului de faza pe tronsonul k

  • Instalatii sub tencuiala

1.     Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii electrice cu stabilirea locurilor de intrerupator, priza, doze de ramificatie, etc. 

Instalatia electrica locuinta 8

   Se stabilesc locurile pentru prize, intrerupatoare, corpuri de iluminat, tabloul  general, in functie de preferintele proprietarului si respectind regulile de montare ale acestora, sau se respecta proiectul existent.
    Tuburile si tevile se instaleaza pe trasee verticale si/sau orizontale. Nu se admit trasee oblice decat in cazuri speciale (ex. casa scarilor).

trasarea.JPG (16289 bytes)

2. Executarea trecerilor prin pereti. 

Se realizeaza prin perforarea acestora cu ajutorul unui burghiu cu diametrul mai mare sau egal cu cel al tubului PVC de trecere. Daca peretele este din caramida sau alte materiale nu foarte dure, se poate folosi o teava crenelata si ciocanul


    3. Realizarea coturilor din PVC (daca este cazul). 

La instalatiile aparente se recomanda folosirea coturilor din PVC, care pot fi realizate din bucati de tub PVC prin incalzire cu o lampa cu gaz sau cu benzina si, cu oarecare indemanare, se curbeaza la unghiul dorit. Se realizeaza mufarea pieselor (tronsoane de tuburi si coturi) prin acelasi procedeu de incalzire si modelare.
       La celelalte tipuri de instalatii se pot folosi tuburi flexibile atat pentru realizarea coturilor cit si pentru realizarea traseelor drepte.


    4. Practicarea canalelor pentru circuite si a locurilor pentru doze (de ramificatie si de aparat) in tencuiala. Se realizeaza in modul clasic cu dalta si ciocanul, respectand dimensiunile tuburilor si dozelor.


    De asemenea se pot realiza folosind unelte mai evoluate; polizor unghiular, masina de gaurit cu percutie, freze speciale etc.
    5.
 Montarea sectiunilor de tub, cu conductoarele introduse, a dozelor si fixarea lor.
   1. Se masoara traseul care urmeaza a fi executat (intre doze), pe canalul din tencuiala.
    2. Se sectioneaza din tubul flexibil o bucata de lungime determinata la punctul 1 sau se construieste acea sectiune din tub PVC si coturi PVC (daca este cazul).
    3. Se introduc conductoarele (in numar corespunzator) de lungime egala cu cea a tubului plus 20 cm la fiecare capat.
    4. Se fixeaza aceste tuburi  in canalul dintre cele doua doze cu ajutorul unor prize din gips.
    5. Se fixeaza dozele in locasurile din tencuiala tot cu gips. Capetele tubului trebuie saajunga pana in doza (pentru ca inlocuirea ulterioara a conductoarelor sa se faca cu usurinta).  

montarest.jpg (12643 bytes)

    6. Realizarea legaturilor in dozele de ramificatie. 


   1. Se scurteaza toate conductoarele la 15 – 20 cm astfel incat sa fie egale.
    2. Se dezizoleaza toate conductoarele pe o portiune de 5 – 6 cm, avand grija sa nu se ciupeasca conductorul.
    3. Se realizeaza legaturile prin rasucirea cu patentul a celor 2,3 max 4 conductoare (din Cu) care  urmeaza sa faca contact electric.


    Legaturile se pot executa cu ajutorul clemelor de legatura.    Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele din cupru se fac prin rasucire si matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule speciale.    

Legaturile conductoarelor din cupru executate prin rasucire si matisare trebuie sa aiba minim 10 spire, o lungime a legaturii egala cu 10 ori diametrul conductorului dar de cel putin 2 cm si se cositoresc.


   Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele din aluminiu se fac prin cleme speciale cu suprafete de strangere striate si elemente elastice.

Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire.    Legaturile intre conductoare de cupru si conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale (cupal).    In ambele cazuri trebuie sa se realizeze un contact electric bun cu o rezistenta electrica de contact cat mai mica, astfel incat sa se evite incalzirea acestora in sarcina.


    In capitolul scheme utile sunt prezentate cele mai reprezentative situatii particulare ale unei instalatii electrice si conexiunile necesare.
    4. Se formeaza capetele (se taie drept) si se izoleaza cu doua straturi de banda de izolat (daca nu se folosesc cleme).
    5. Montarea aparatelor si receptoarelor (intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat, tablou general etc.) 


   Aparatele de obicei au borne de legatura.
    1. La cele cu doua borne (intrerupator simplu, priza fara contact de protectie, lustra simpla etc.) ; 

doua borne – doua fire – fara comentarii.


    2. La aparatele cu trei borne


        – la prize cu contact de protectie acesta se leaga la conductorul de protectie (impamantare) al instalatiei care este de culoare verde-galben. Celelalte doua borne (asezate simetric) se vor conecta la firul de faza si respectiv de nul.
        – la intrerupatoare duble, lustre cu comanda dubla, etc. trebuie identificata borna comuna (cu ohmetrul) dupa care se conecteaza ca in schema.
    Prinderea aparatelor si a receptoarelor trebuie sa fie realizata corespunzator folosindu-se dispozitivele de prindere aflate in dotarea fiecarui aparat.
    Se monteaza toate capacele si aparatorile de protectie.

TT.JPG (24521 bytes)
TN_C.JPG (22979 bytes)
TN_S.JPG (21983 bytes)

Executarea legaturilor la tablourile electrice si priza de pamant
Aceste lucrari se fac dupa ce toate receptoarele electrice au fost montate. Executarea legaturilor electrice la tablouri consta in pregatirea capetelor conductelor si apoi conectarea lor la sirul de cleme.

Cu conductele parcurse de curenti pana la 100 A se procedeaza astfel : se dezizoleaza conductoarele pe 1– 1,5 cm, se curata de stratul de oxid, se cositorec prin introducerea in cositor topit, se introduce pe conductor un tub varnis (de acelasi diametru) de 1,5– 2,5cm, se executa conexiunea in cleme si se impinge tubul varnis peste portiunea de conductor dezizolat

Conexiunea in clema se executa slabindu-se surubul de strangere a conductorului in contact, fixandu-se conductorul (cositorit) in contact si strangandu-se la loc surubul clemei.

Pe eticheta clemei se noteaza cu creion chimic destinatia legaturii ce s-a executat. Asemanator se procedeaza cu cablurile parcurse de curenti pana la 100 A, cu deosebirea ca se indeparteaza straturile suplimentare de protectie pe o lungime care sa permita manevrarea usoara a conductelor rezultate din cablu. In locul de ramificare a conductelor cablul se fasoneaza asa cum s-a aratat anterior. Conductele si cablurile parcurse de curenti mai mari de 100 A se prevad la capete cu papuci de legatura.                                                   

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *